Contextul dezvoltarii serviciilor turistice sustenabile (STS) in cadrul procesului de implemnetare a dezvoltarii durabile (Sustainable Development Goals) se urmareste in functie de atingerea aceestor obiective, a subobiectivelor dezvoltarii durabile si mai ales utilizand metrica cuantificabila a indicatorilor dezvoltati de Natiunile Unite in 2015.
Pentru prima oara exista un set de indicatori masurabili care pot defini daca o anumita dezvoltare de servicii sau produse la nivel regional sau local este sau nu este in concordanta cu principiile dezvoltarii durabile.
Astfel Turismul SUSTENABIL urmareste 17 obiective de dezvoltare durabila si nu doar unul singur (cel economic) sau doua (cel strict economic de maximizare a profitului actionariatului si poate (optional) o componenta sociala de exemplu).
Goal 1. End poverty in all its forms everywhere (Eradicați sărăcia în toate formele ei peste tot)
‘Ne angajăm că nimeni nu va fi lăsat în urmă (Adunarea Generală a Națiunilor Unite, 2015, p. 1). Pentru a atinge o dezvoltare durabilă, reducerea sărăciei este obiectivul numărul unu în Agenda 2030. Asigurarea că „nimeni nu este lăsat în urmă” a fost definită ca un principiu călăuzitor fundamental. Turismul pentru atenuarea sărăciei a fost discutat și promovat de diverse agenții, adesea cu accent pe așa-numitul „efect de scurgere” al turismului – ideea că beneficiile economice ale industriei ar ajunge în cele din urmă și la cei săraci (dacă nu cele mai sărace) secțiuni ale societății. Cu toate acestea, experiențele din multe destinații au arătat că turismul poate nu pur și simplu să nu reușească să își îndeplinească promisiunea de „scurgere”, ci deseori poate chiar să crească sărăcia din cauza inegalităților sale inerente, mai degrabă decât să o atenueze. În industria turismului, dereglementarea și erodarea drepturilor lucrătorilor au contribuit la șomaj și la munca precară și la inegalitatea socială. Viața și mijloacele de trai a milioane de femei și bărbați au devenit mai mult, nu mai puțin precare. Fără o participare semnificativă și încercări serioase de a crește capacitățile celor săraci, cei mai săraci și marginalizați, turismul nu este o opțiune pentru atenuarea sărăciei.’ (Christina Kamp and Sumesh Mangalasseri with contributions from Adama Bah, Christine Plüss and Andy Rutherford)
‘Pentru ca turismul să contribuie la atingerea obiectivului 2 „Oprirea foametei”, este important să „gândim local” – nu doar să servească interesele turiștilor, ci și ale populației locale. O abordare integrată a turismului, bazată pe alimente, le permite fermierilor locali să cultive alimente nutritive folosind practici agricole responsabile, care să le permită nu numai să-și hrănească familiile, ci și să obțină un venit prin vânzarea produselor către întreprinderile turistice. În timp ce câțiva călători progresivi și atenți solicită din ce în ce mai mult mâncare tradițională cultivată local, creșterea lanțurilor de fast-food a comercializat producția de alimente și a schimbat stilul de viață local în multe părți ale lumii. În plus, risipa alimentară în turism reprezintă o preocupare serioasă pentru atingerea obiectivului 2.’ (Ma Rosalie Abeto Zerrudo, College of Technology/CLASE, University of San Agustin)
‘Pentru ca turismul să promoveze sănătatea și bunăstarea pentru toți, este necesară o abordare cuprinzătoare, transsectorială și centrată pe oameni, care să ia în considerare sănătatea și siguranța localnicilor, precum și a turiștilor și să pună un accent puternic privind echitatea pentru a se asigura că localnicii nu sunt dezavantajați din punct de vedere structural.
Guvernele și industria turismului trebuie să analizeze critic pericolele pentru sănătate și să dezvolte măsuri preventive eficiente în destinații. Ei trebuie să se asigure că locurile de muncă create în turism respectă legile muncii, standardele de siguranță și plătesc salarii echitabile care să permită personalului să își acopere asigurările de sănătate și facturile medicale. Turismul are un mare potențial de a promova o viață sănătoasă și bunăstare atât pentru turiști, cât și pentru comunitățile locale, dacă riscurile implicate sunt reduse prin măsuri preventive eficiente. Pentru ca turismul să contribuie în mod semnificativ la Obiectivul 3, veniturile generate din turism trebuie să fie investite în sisteme de îngrijire a sănătății care sunt de bună calitate și accesibile și accesibile pentru toți.’ (Laura Jaeger, Tourism Watch – Bread for the World)
SDG4 ‘Potențialul turismului de a fi un vehicul principal pentru crearea de locuri de muncă, regenerarea economică și dezvoltarea durabilă este un argument bine răspândit. Cu toate acestea, potențialul turismului de a promova educația și de a îmbunătăți capitalul uman în rândul populațiilor locale rămâne în mare măsură subestimat de guverne, politicieni, factori de decizie și agenții internaționale de dezvoltare. Dezvoltarea sa este adesea lăsată la inițiativa sectorului privat, rezultând o competitie naivă către construirea de unități de cazare. Planurile principale de dezvoltare a turismului se concentrează de obicei pe dezvoltarea proprietății, mai degrabă decât pe îmbunătățirea capitalului uman, care este necesar pentru a face sectorul durabil.’ (Marina Novelli and Adam Jones, Centre of Sport, Tourism and Leisure Studies, University of Brighton)
SDG5 ‘Agenda 2030 este un instrument care regândește dezvoltarea durabilă la nivel social, economic și de mediu. Dacă nu există egalitate de gen și abilitare a femeilor, nu poate exista dezvoltare durabilă. Încadrarea activității de gen și turism exclusiv în ODD-urile legate de turism (8.9, 12, 12b, 14 și 14.7) ar duce la o reducere a eforturilor care vizează consolidarea dezvoltării durabile a turismului. Este binecunoscut faptul că turismul are un impact dincolo de crearea de locuri de muncă, în special în ceea ce privește efectele de mediu, sociale și politice generate. În plus, analiza ocupării forței de muncă dă naștere unui lanț de variabile multiple legate de economie, sărăcie, politică și sănătate socială, care are efecte diferite asupra bărbaților și femeilor, care trebuie luate în considerare, dacă turismul dorește să contribuie la realizarea Obiectivul 5 privind egalitatea de gen.’ (Daniela Moreno Alarcón, Equality in Tourism)
SDG6 ‘Turismul poate juca un rol esențial în obținerea accesului la apă și a securității, precum și în igiena și salubritatea pentru toți. Utilizarea eficientă a apei în sectorul turismului, cuplată cu măsuri adecvate de siguranță, managementul apelor uzate, controlul poluării și eficiența tehnologiei poate fi cheia pentru a proteja cea mai prețioasă resursă a noastră” (UNWTO 2015, Goal 6).’ (Helen Jennings, Tourism Concern)
SDG7 – Energie accesibila pentru toti – doar de adaugat ca infrastructura turistica trebuie sa introduca toate aceste elemente
SDG8 ‘Cei patru piloni ai „Agendei Muncii Decente” a Organizației Internaționale a Muncii (OIM) – crearea de locuri de muncă, protecție socială, drepturile la locul de muncă și dialogul social – sunt elemente integrante ale Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă. În termeni cantitativi, contribuția pozitivă a turismului la crearea de locuri de muncă este incontestabilă. Cu toate acestea, calitatea locurilor de muncă create și efectele acestora asupra populațiilor locale nu sunt de obicei luate în considerare. Prin urmare, este necesar să plasăm această dezbatere într-un context mai larg și mai complex decât simpla măsurare a locurilor de muncă create.’ (Ernest Cañada, Alba Sud)
SDG9 ‘Printre cele trei aspecte de bază ale Obiectivului 9 – infrastructură, industrializare și inovare – infrastructura rezistentă și durabilă este crucială în contextul turismului. Astfel de dotări de infrastructură fac parte din potențialul turistic al unei regiuni, dar determină și nivelul de trai al populației rezidente într-o anumită măsură. Planificarea, construirea și întreținerea unei infrastructuri adecvate pentru toți este o procedură complexă și o mare provocare.’ (Astrid Kösterke)
SDG10 ‘Proiecțiile pe baza evoluțiilor actuale și anterioare în ceea ce privește inegalitățile arată că o inversare a tendinței este absolut esențială pentru realizarea ODD 10. Presupunerea stabilită și populară că creșterea turismului conduce automat la dezvoltare și diminuează inegalitățile nu este realistă. Turismul durabil nu este un obiectiv în sine. Ajustările socio-economice sau ecologice modeste ale producției (aceasta se înțelege de obicei prin „turism durabil”) nu vor aduce schimbarea necesară. Durabilitatea în turism trebuie măsurată în raport cu modurile în care turismul contribuie la reducerea inegalităților.’ (Antje Monshausen, Tourism Watch – Bread for the World, and Wolfgang Obenland, Global Policy Forum)
SDG11 ‘Aproximativ jumătate din populația lumii trăiește în aglomerări urbane. Turismul poate avea efecte pozitive în zonele urbane și poate contribui la realizarea ODD 11. De exemplu, veniturile din turism și motivația de a atrage mai mulți turiști pot declanșa dorința autorităților locale de a investi în infrastructura urbană. Pe de altă parte, există diverse riscuri. Pe măsură ce orașele devin destinații atractive, ele riscă să sufere de „supraturism” în centrele urbane, ceea ce agravează multe dintre provocările cu care se confruntă.’ (Christina Kamp)
SDG12 ‘Turismul este un domeniu important de consum și un sector de servicii puternic, care contribuie cu aproximativ zece procente la PIB-ul mondial. Modelele durabile de consum și producție sunt esențiale pentru turismul durabil. Obiectivul 12 conține un obiectiv explicit privind turismul sub 12.b: „Dezvoltarea și implementarea instrumentelor pentru monitorizarea impactului dezvoltării durabile pentru turismul durabil care creează locuri de muncă și promovează cultura și produsele locale”. Acest tip de monitorizare, însă, nu poate fi limitat la dezvoltarea turismului doar în destinații. Obiectivul 12 este foarte încărcat și, în același timp, revoluționar, deoarece ține, de asemenea, la răspundere piețele sursă, inclusiv turiștii, precum și organizatorii de turism, atât în țările tradiționale, cât și în cele nou emergente, și în destinații.’ (Christine Plüss and Nina Sahdeva, akte and Carina Tremel, KATE)
SDG13 ‘Turismul este foarte conectat la Obiectivul 13, fiind atât afectat de impactul schimbărilor climatice, cât și contribuind la aceasta prin emisiile de gaze cu efect de seră. Provocarea cheie pentru turism și Obiectivul 13 este de a găsi un echilibru cu contribuția sa la multe alte ODD. Accentul industriei pe Obiectivele 8, 12 și 14 va periclita foarte mult orice contribuție pozitivă la Obiectivul 13. O continuare a retoricii anterioare conform căreia turismul creează locuri de muncă și nu ar trebui împiedicat ar duce la o creștere uriașă a emisiilor de gaze cu efect de seră și, în consecință, la o creștere a climei. Impactul schimbării, de asemenea, asupra destinațiilor turistice. Deoarece aceste efecte sunt resimțite cel mai puternic de mulți dintre cei mai săraci oameni din lume, ele pun în pericol realizarea multor alte ODD.’ (Eke Eijgelaar and Paul Peeters, NHTV Breda University of Applied Sciences, Centre for Sustainable Tourism and Transport)
SDG14 ‘Oceanele acoperă 71% din suprafața planetei noastre. Ele sprijină mijloacele de trai a sute de milioane de oameni de pe tot globul. 183 de țări au linii de coastă și 37% din populația lumii trăiește în comunități de coastă. Coastele și ecosistemele marine au o valoare turistică proprie. Dezvoltarea turismului și afluxul de turiști rezultat afectează coastele nu numai ecologic, ci au efecte și asupra țesăturii sociale, culturale și economice a comunităților de coastă. O atenție deosebită trebuie acordată statelor insulare mici în curs de dezvoltare (SIDS), care depind adesea atât de coastele lor, cât și de turism.’ (Frans de Man, Retour Foundation). CommentCEM: acest obiectiv este mai putin relevant pentru Judetul Brasov, dar poate fi aplicat la cele cateva lacuri care se regasesc in Jud. Brasov
SDG15 ‘Peisajele frumoase, faună și floră bogată și siturile de patrimoniu natural sunt printre principalele motive pentru care turiștii vizitează o destinație. Turiștii caută recreere și liniște în zonele naturale, dar și activități distractive. Turismul și biodiversitatea pot fi astfel într-o relație simbiotică. Cu toate acestea, există și consecințe negative pentru biodiversitate din turism. Construirea infrastructurii turistice precum hoteluri, străzi, facilități și atracții necesită mult spațiu. Ecosistemele sunt degradate sau chiar distruse. Mai mult, vizitatorii pot dăuna ecosistemelor, mai ales dacă numărul acestora nu este reglementat și dacă vizitatorii nu sunt ghidați.’ (Katrin Karschat and Cornelia Kühhas, Naturefriends International)
Goal 16. Promote peaceful and inclusive societies for sustainable development, provide access to justice for all and build effective, accountable and inclusive institutions at all levels (Promovarea societăților pașnice și incluzive pentru o dezvoltare durabilă, oferirea accesului la justiție pentru toți și construirea unor instituții eficiente, responsabile și incluzive la toate)
SDG17 ‘Atingerea obiectivelor ambițioase ale Agendei 2030 necesită un parteneriat global revitalizat și consolidat, care să reunească guvernele, societatea civilă, sectorul privat, sistemul Națiunilor Unite și alți actori, mobilizând toate resursele disponibile. Realizarea Agendei 2030 va depinde de reflecții fundamentale și de acțiuni transformatoare asupra fiecărui obiectiv (și, de asemenea, de unele aspecte care, din păcate, nu sunt menționate în ODD). Obiectivul 17 este de o importanță deosebită, deoarece se concentrează asupra problemelor sistemice și a mijloacelor de implementare.’ (Antje Monshausen, Tourism Watch – Bread for the World, and Andy Rutherford, Fresh Eyes – People to People Travel)