Promovarea unor societăți pașnice și favorabile incluziunii pentru o dezvoltare durabilă, asigurarea accesului la justiție pentru toți și crearea unor instituții eficace, responsabile și favorabile incluziunii la toate nivelurile
Sursa variantei in limba engleza a textului de mai jos
Autori: Andy Rutherford, Fresh Eyes – People to People Travel
Astăzi, industria turismului este dominată în principal de interesele guvernelor și ale marilor corporații și tinde să neglijeze drepturile fundamentale și umane ale persoanelor afectate de aceasta. Pentru a asigura o bună guvernanță în turism, populația locală trebuie să fie împuternicită să participe la luarea deciziilor în ceea ce privește dezvoltarea turismului și oportunitățile economice care decurg din această dezvoltare. Trebuie stabilit un mecanism eficient și transparent de monitorizare la nivel local, național și global pentru a măsura efectul turismului asupra dezvoltării sociale și economice. Companiile trebuie să monitorizeze și să își asume responsabilitatea pentru impactul acestora.
Introducere
Turism și guvernanță transparentă, responsabilă, favorabilă incluziunii și eficace
“În centrul Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă se află necesitatea promovării unor societăți pașnice și incluzive, bazate pe respectarea drepturilor omului, a statului de drept și a unor instituții transparente, eficiente și responsabile. … Mult prea mulți oameni sunt slab susținuți de instituții slabe și nu au acces la justiție, informații și alte libertăți fundamentale. Se depun eforturi pentru a face instituțiile naționale și internaționale mai eficiente, mai incluzive și mai transparente. … Cu toate acestea, rămân provocări semnificative” (ONU, 2016).
Agenda 2030 își propune să asigure un proces decizional receptiv, incluziv, participativ și reprezentativ la toate nivelurile, subliniind importanța accesului public la informație, protecția libertăților fundamentale și promovarea legilor și politicilor nediscriminatorii pentru dezvoltare durabilă (ibidem).
Practica actuală a turismului permite instituțiilor locale, naționale și internaționale să fie mai transparente, mai responsabile, mai incluzive și mai eficiente? Contribuie turismul la societăți echitabile din punct de vedere economic și social și favorabile incluziunii?
Fiind o industrie extrem de stratificată, cu lanțuri de aprovizionare adesea complexe, modul în care se iau decizii atât cu privire la noile facilități turistice, cât și la infrastructura aferentă, precum și modul în care guvernele locale și naționale monitorizează efectele călătoriilor și turismului asupra dezvoltării sociale și economice sunt fundamentale. Guvernanța călătoriilor și a turismului, cine ia deciziile, cum și cum sunt trase la răspundere, este esențială pentru a contribui la o dezvoltare justă și favorabilă incluziunii.
Marile corporații continuă să aibă o influență semnificativă în destinațiile cheie și în multe țări “expeditoare” asupra modelelor și abordărilor călătoriilor și turismului. Acest lucru este pronunțat în unele sectoare, inclusiv croaziere. Influența lor se realizează prin diverse relații contractuale și de planificare. Reglementarea și monitorizarea locală și națională a călătoriilor și turismului sunt, în general, ponderate semnificativ în favoarea întreprinderilor, întreprinderilor și activităților turistice mari și mijlocii și nu sunt determinate de drepturile și interesele economice și sociale ale majorității cetățenilor din comunitățile și regiunile gazdă. Există o monitorizare sistematică, socială și economică extrem de limitată a efectelor călătoriilor și turismului asupra drepturilor sociale și economice ale femeilor, bărbaților și copiilor.
Provocări majore
Dezvoltarea turismului este plină de aspecte negative, inclusiv inegalitatea, eroziunea socială și culturală, degradarea mediului și poluarea (Ling, 2016). O caracteristică particulară a turismului contemporan în această epocă a globalizării neoliberale este că este strâns legată de industria financiară și imobiliară. Există dovezi consistente că suprafețe mari de teren public au fost privatizate și achiziționate de investitori străini sau “externi” pentru turismul de lux, dezvoltarea rezidențială și comercială, ceea ce a dus la strămutarea și privarea de putere a populației locale.
La nivel local și național există un deficit democratic foarte semnificativ în ceea ce privește planificarea participativă și consultarea privind călătoriile și turismul. La nivel global, există o documentație semnificativă a deciziilor de planificare care acordă prioritate intereselor companiilor mari și mijlocii în detrimentul majorității cetățenilor și al mediului. Acest lucru este legat de excluderea cetățenilor și a comunităților de la deciziile-cheie care le afectează viața și mijloacele de subzistență. Corupția legată de planificare și dezvoltarea infrastructurii și miopia standardelor de mediu și de sănătate convenite” este încă, din păcate, larg răspândită (cf. i.a. Das și Dirienzo, 2010; Hajdinjak, 2014; Transparency International; Tshiangu, 2015; Zimmermann, 2015). În general, există o lipsă de procese și sisteme de planificare și monitorizare bazate pe comunitate, fiabile, adecvate și responsabile din punct de vedere democratic și legate de călătorii și turism. Acest lucru inhibă planificarea și monitorizarea participativă și responsabilă.
La nivel transnațional, la fel ca în cazul majorității industriilor transnaționale, problema impunității întreprinderilor rămâne o problemă semnificativă, iar efectele sale se diminuează în cascadă, afectând negativ viețile și mijloacele de subzistență a milioane de oameni.
Lipsa indicatorilor și a politicilor pentru turismul durabil
În prezent, există încă cunoștințe insuficiente în cadrul industriei cu privire la indicatorii, instrumentele și mecanismele turismului durabil; precum și lipsa planificării strategice la nivel guvernamental și a angajamentului politic față de turismul durabil.În plus, la nivel global există o lipsă larg răspândită a unei tradiții puternice de rețele și parteneriate, la nivel regional și internațional, care lucrează la turismul durabil la nivel local, național și regional și îmbrățișează procesele de planificare participativă, schimbul și schimbul de informații între părțile interesate din industrie. În general, există în continuare o gamă largă de interpretări și o lipsă de coerență a politicilor în ceea ce privește turismul “durabil”, precum și limitări ale resurselor și capacității pentru punerea în aplicare eficace la toate nivelurile de guvernare, precum și la organizațiile industriale și în cadrul comunităților-gazdă și al regiunilor. Acest lucru împiedică colaborarea orientată spre viitor, centrată pe oameni, în ceea ce privește politica și practica.
Concluzia generală “că succesul Agendei 2030 va depinde de capacitatea noastră de a susține societăți stabile, sigure și incluzive, guvernate de state care sunt în esență demne de încredere, receptive la alegători, fără corupție și angajate în eliminarea violenței” (Zuber, 2016) este extrem de pertinentă pentru călătorii și turism.
Căi tangibile înainte
Pentru a contribui în mod pozitiv la construirea unor societăți juste și favorabile incluziunii, care pot oferi acces egal la justiție și care se bazează pe respectarea drepturilor omului (inclusiv a dreptului la dezvoltare), pe statul de drept eficace și pe buna guvernanță la toate nivelurile și pe instituții transparente, eficiente și responsabile, călătoriile și turismul necesită reforme structurale, în mod esențial în relațiile dintre întreprinderile mari și mijlocii, procesele politice, juridice și de planificare locale și naționale și cetățenii din comunitățile și regiunile “gazdă”.
Cum pot călătoriile și turismul să contribuie mult mai mult la societăți juste și favorabile incluziunii și la îndeplinirea ODD?
Reformarea relației dintre părțile interesate din mediul de afaceri și procesul decizional local
Cetățenii și lucrătorii din comunitățile-gazdă au cea mai mare miză în asigurarea unei forme de turism care să le protejeze mediile culturale și naturale și care să contribuie la îndeplinirea drepturilor lor sociale și economice.
Multe dintre provocările actuale pot fi abordate dacă se construiesc relații de lucru între comunități și operatorii turistici locali mari, mijlocii și mici, care lucrează prin procese locale și naționale participative și responsabile de luare a deciziilor, planificare și monitorizare, înrădăcinate în democrații mai incluzive. Acesta este un proces complex, provocator, dar esențial (Mason, 2016).
Planificare participativă integrată
Abordările dezvoltării durabile trebuie coordonate la nivel național și local. Există câteva exemple ale acestui tip de planificare în cadrul turismului. Acestea arată că este posibil să se promoveze forme diversificate de turism pentru a ușura concentrarea și pentru a permite modalități alternative de încurajare a unor activități mai echitabile din punct de vedere social și mai respectuoase din punct de vedere ecologic. Cu toate acestea, pentru a fi viabile și durabile, toate depind de controlul și participarea cetățenilor/comunității/publicului.
Orientări pentru turismul durabil
Planificatorii locali, funcționarii guvernamentali locali și naționali și reprezentanții sindicatelor, operatorii turistici, agențiile de turism și comunitățile și regiunile “gazdă” trebuie să dispună de orientări și “bune practici” pentru turismul durabil în practică. Astfel de orientări trebuie să vizeze reducerea decalajului mare dintre retorică și realitate. Aceste orientări trebuie generate printr-o rețea de “parteneriate pentru turism durabil”.
Un pas înainte este punerea în aplicare a reglementărilor și a legislației locale și naționale care protejează în mod eficient cetățenii și comunitățile locale de turismul dăunător, precum și mecanisme care impun întreprinderilor de turism și de turism să compenseze pierderile și să curețe daunele pe care le-au creat, în special dacă un operator își încetează activitățile într-o zonă.
Mecanisme de responsabilizare clare, transparente și accesibile
Sunt necesare mecanisme de responsabilizare pentru a împuternici oamenii să monitorizeze și să tragă la răspundere guvernele, instituțiile financiare, agențiile de dezvoltare și sectorul privat care se angajează în turism pentru acțiunile lor.
La nivel transnațional, ca și în cazul altor industrii care implică corporații transnaționale și activități comerciale, este esențial un instrument internațional obligatoriu din punct de vedere juridic privind corporațiile transnaționale, un tratat obligatoriu, cu privire la drepturile omului. Aceasta ar trebui să conțină dispoziții clare și puternice care să interzică interferența corporațiilor în procesul de formare și punere în aplicare a legilor și politicilor, precum și în administrarea justiției, la toate nivelurile naționale și internaționale. (Alianța tratatului, Institutul transnațional, 2015)
Comunitățile locale și popoarele indigene trebuie să aibă o poziție centrală în noile modele de turism durabil, înțelegând această activitate în fiecare caz ca un mijloc de îmbunătățire a calității vieții și a bunăstării populațiilor locale, inclusiv integrarea considerentelor de gen în dezvoltarea durabilă.
Există un număr tot mai mare de inițiative bazate pe comunitate care permit comunităților-gazdă să aibă o voce mai clară și mai puternică în modul în care călătoriile și turismul sunt dezvoltate și monitorizate. Multe sunt asociații și non-profit și se bazează pe abordări de dezvoltare participativă a dezvoltării comunității. Fiecare oferă câteva contribuții-cheie la căile de urmat pentru călătorii și turism mai durabile și mai juste.
ViaVia, Yogyakarta, Indonezia
ViaVia este o asociație condusă de femei cu sediul în Yogyakarta, Indonezia. “Tururile noastre sunt dezvoltate pentru a aduce oamenii împreună, călători și comunități, pentru recompensă reciprocă. Principiul de bază este de a construi înțelegerea interculturală prin comunicare și experiențe comune. Pentru a asigura acest lucru, ViaVia Jogja se angajează să dezvolte abilitățile ghizilor noștri, atât cunoștințe teoretice, cât și abilități practice de îndrumare și comunicare. De asemenea, ne angajăm să oferim clienților noștri informații despre ce să faci și să nu faci și despre ce să faci, ceea ce permite călătorului să aibă experiențe culturale pozitive. Comunitățile locale vor fi implicate în dezvoltarea tururilor noastre și li se oferă oportunități regulate de a oferi feedback. www.viaviajogja.com
Kabani, Kerala, India
Credem că astfel de mișcări populare au loc în comunitățile locale și lucrează împreună cu călătorii. Prin urmare, este fundamental să creștem gradul de conștientizare în cadrul acestor comunități locale și să le împuternicim prin formare, programe de conducere și să ne îndreptăm spre un model participativ de turism. Cu alte cuvinte, ar trebui să încercăm să descentralizăm modelul actual, aducând autonomie și putere comunității, și să oferim un consiliu ales în mod democratic, care să reprezinte localnicii, ONG-urile și alte organizații implicate. Kabani au început Thoughtful Travel Movement și, de asemenea, lucrează cu comunitățile gazdă pentru a înființa comitete locale sătești care se leagă direct de autoguvernarea locală, Panchayati Raj. Acest lucru permite o voce clară și regulată cu factorii de decizie politică adecvați. Kabani este înființat ca ONG și așa-cial enterprise.www.kabanitour.com
Loop Head, Comitatul Clare, Irlanda
Loop Head Tourism a fost înființată pentru a se asigura că dezvoltarea viitoare a peninsulei se va întâmpla în concordanță cu dorințele celor care locuiau aici. Este un grup de voluntariat bazat pe comunitate, format din reprezentare egală din partea fiecărei parohii membre (guvern la nivel local), indiferent de dimensiune, pentru a asigura o bance. Etosul nostru, la care fiecare afacere din rețea trebuie să se înscrie, este: “Loop Head Tourism se angajează să promoveze dezvoltarea turismului responsabil și durabil, protejând în același timp cultura, patrimoniul și biodiversitatea unică a peninsulei prin cooperarea cu toate părțile interesate din comunitatea mai largă”. www.loophead.ie
Damadi, Franța
Tamadi a dezvoltat, din 2005, o viziune a călătoriilor de solidaritate bazată pe parteneri între comunitățile gazdă, organizațiile acestora și călători. Tamadi se bazează pe parteneriate strânse cu organizațiile fermierilor implicați în dezvoltarea rurală. Acești parteneri găzduiesc călători în țara lor. Tamadi este o asociație non-profit și membră a ATES (Association pour le Tourisme Equitable et Solidaire), care este o rețea de organizații și specialiști în turismul echitabil și solidar. http://tamadi.org, http://www.tourismesolidaire.org/reseau-ates/qui-sommes-nous
Referinţe
Das, J. și Dirienzo, C.E. (2010): Competitivitatea turismului și corupția: o analiză transnațională. În: în Economia turismului 16(3):477-492.
Hajdinjak, S. (2014): Cazul corupției și speculațiilor în dezvoltarea turismului indusă în Muntenegru https://ecpr.eu/Events/PaperDetails.aspx?PaperID=17205&EventID=13
Ling, C. Y. (2016): Captura corporativă subminează transformarea producției și a consumului. În: Social Watch et al (eds.) (2016): Spotlight on Sustainable Development 2016. https://www.2030spotlight.org/sites/default/files/contentpix/spotlight/pdfs/Agenda-2030_engl_160713_WEB.pdf
Mason, P. (2016): Impactul, planificarea și managementul turismului. Ediția a 3-a Routledge.
Institutul transnațional (2015): 8 propuneri pentru Tratatul obligatoriu privind corporațiile transnaționale și drepturile omului. https://www.tni.org/en/publication/8-proposals-for-the-binding-treaty-on-transnational-corporations-and-human-rights
Transparency International http://www.transparency.org/
Alianța Tratatului http://www.treatymovement.com/
Tshiangu, J. (2015): Corupția în sectorul turismului. https://prezi.com/ycukbbxxuj_o/corruption-in-the-tourism-sector/
Organizația Națiunilor Unite (2016): Raportul privind obiectivele de dezvoltare durabilă. http://unstats.un.org/../The Raportul privind obiectivele de dezvoltare durabilă 2016.pdf
Zimmermann, B. (2015): O analiză a datelor panelului privind efectul corupției asupra turismului. http://corruptionresearchnetwork.org/acrn-news/a-panel-data-analysis-of-the-effect-of-corruption-on-tourism
Zuber, R. (2016): Nu poate exista dezvoltare durabilă fără pace și nici pace fără dezvoltare durabilă. În: Social Watch et al (eds.) (2016): Spotlight on Sustainable Development 2016. https://www.2030spotlight.org/sites/default/files/contentpix/spotlight/pdfs/Agenda-2030_engl_160713_WEB.pdf