SDG8 Promovarea unei creșteri economice susținute, favorabile incluziunii și durabile, a ocupării integrale și productive a forței de muncă și a muncii decente pentru toți

Sursa variantei in limba engleza a textului de mai jos

Autor: Ernest Cañada, Alba Sud

Cei patru piloni ai “Agendei privind munca decentă” a Organizației Internaționale a Muncii (OIM) – crearea de locuri de muncă, protecția socială, drepturile la locul de muncă și dialogul social – sunt elemente integrante ale Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă. În termeni cantitativi, contribuția pozitivă a turismului la crearea de locuri de muncă este incontestabilă. Cu toate acestea, calitatea locurilor de muncă create și efectele acestora asupra populațiilor locale nu sunt, de obicei, luate în considerare. Prin urmare, este necesar să plasăm această dezbatere într-un context mai larg și mai complex decât simpla măsurare a locurilor de muncă create.

Introducere

Munca decentă și cei patru piloni ai “Agendei privind munca decentă” a Organizației Internaționale a Muncii (OIM) – crearea de locuri de muncă, protecția socială, drepturile la locul de muncă și dialogul social – sunt elemente integrante ale Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă. Obiectivul 8 solicită promovarea unei creșteri economice susținute, favorabile incluziunii și durabile, a ocupării integrale și productive a forței de muncă și a muncii decente pentru toți – care sunt, de asemenea, (sau ar trebui să fie) obiective esențiale din perspectiva industriei turismului.

În obiectivul 8.9, Agenda 2030 abordează în mod specific nevoia de durabilitate în turism în ceea ce privește crearea de locuri de muncă, atât direct în sectorul turismului, cât și indirect, concentrându-se asupra produselor locale: “Până în 2030, elaborarea și punerea în aplicare a politicilor de promovare a turismului durabil care creează locuri de muncă și promovează cultura și produsele locale”.

Crearea de locuri de muncă legate de turism este unul dintre principalele motive invocate de sectorul de afaceri și de organismele internaționale, cum ar fi Organizația Mondială a Turismului (UNWTO), pentru a apăra tratamentul favorabil al autorităților publice pentru aceste activități. Cu toate acestea, s-a discutat mai puțin și s-a cercetat mult mai puțin în ceea ce privește calitatea ocupării forței de muncă în turism. Capacitatea de a măsura evoluția și impactul Obiectivului 8 este una dintre provocările majore actuale.

Contextualizarea muncii decente în turism

În termeni cantitativi, contribuția pozitivă a turismului la crearea de locuri de muncă este incontestabilă. Cu toate acestea, ceea ce implică turismul pentru locurile și persoanele care locuiesc în zone care devin destinații turistice nu este în mod normal luat în considerare. Măsurile și politicile care au provocat o criză în zonele rurale, forțând exodul a milioane de oameni să caute locuri de muncă alternative.

Pentru a putea supraviețui, sunt la fel de ignorate. Este necesar să plasăm această dezbatere într-un context mai larg și mai complex decât simpla măsurare a locurilor de muncă create.

În ultimele decenii, multe orașe de coastă din țările sărace au fost transformate prin specializarea în turism, devenind astfel încorporate în noile “periferii turistice”. Locurile de muncă create de turism sunt de obicei precare și sunt situate la cele mai joase trepte ale scării locurilor de muncă, în special în sectorul construcțiilor și în serviciile oferite turiștilor (curățători, menajere, recepționeri, bucătari, grădinari, personal de securitate și lucrători de divertisment). Parte integrantă a naturii precare a ocupării forței de muncă, lucrătorii sunt de obicei supuși condițiilor de exploatare prin muncă: salarii mici, nereguli în remunerare, subcontractare, hărțuire din partea poliției și nesiguranță și riscuri de muncă. În același timp, ministerele muncii și sindicatelor au structuri de protecție slabe, iar lucrătorii suferă sistematic de hărțuire din partea sectorului de afaceri, ceea ce face dificilă formarea sindicatelor în destinațiile turistice.

Acest tip de dinamică economică atrage și persoanele care urmăresc să se “descurce” în economia informală, oferind produse și servicii direct turiștilor (alimente, băuturi, suveniruri, obiecte de artizanat, masaj etc.). Cu toate acestea, accesul lor la turiști nu este întotdeauna ușor din cauza restricțiilor și dinamicii privatizării create de un tip de turism exclusivist, care a fost metaforic etichetat “buncărul plajă-soare”.

Un exemplu al acestui tip de situație a fost clarificat în protestul din 1 martie 2010 din fața Hotelului Riu, organizat de localnici lângă plaja Matapalo din Guanacaste, Costa Rica. Ei au protestat împotriva companiei care interzice accesul liber la plaja din fața hotelului, împiedicând astfel vânzătorii ambulanți să aibă acces la turiști. Protestul a fost convocat de Frăția Guanacaste (Confraternidad Guanacasteca), Federația pentru Conservare (FECON) și Federația Studenților de la Universitatea Central Americană.

Provocări majore

Mai multe organisme internaționale au recunoscut relevanța unor condiții de muncă adecvate pentru progresul către turismul durabil. “Declarația de la Montreal către o viziune umanistă și socială asupra turismului” a Organizației Internaționale a Turismului Social (ISTO), adoptată în cadrul Congresului Muncii privind Turismul Social, desfășurat între 9 și 12 septembrie 1996, este una dintre acestea. Articolul 6 afirmă că “sectorul turismului ar trebui să ofere locuri de muncă și să garanteze drepturile fundamentale ale tuturor angajaților”.

În 1999, Organizația Internațională a Muncii (OIM) a prezentat ideea muncii decente ca o aspirație spre care erau necesare eforturi. Munca decentă a fost definită ca “muncă productivă în condiții de libertate, echitate, securitate și demnitate umană, în care drepturile sunt protejate și oamenii au o remunerație adecvată și protecție socială”.

Acest concept de “muncă decentă” se concentrează pe cele patru obiective strategice ale OIM: ocuparea forței de muncă, protecția socială, drepturile lucrătorilor și dialogul social. Acest lucru implică un model de muncă în care există suficiente locuri de muncă care permit munca cu salarii suficiente, securitate și condiții de muncă sănătoase și implică, de asemenea, un sistem de protecție socială garantată. În același timp, ar trebui respectate drepturile fundamentale ale lucrătorilor, cum ar fi libertatea de asociere și eliminarea tuturor formelor de discriminare la locul de muncă, de muncă forțată și de muncă a copiilor (>> Obiectivul 16 – Violența împotriva copiilor).

Aspirațiile asociate cu munca decentă sunt departe de condițiile experimentate de marea majoritate a lucrătorilor angajați în activități turistice care încalcă această idee:

  1. Salariile mici câștigate de mulți lucrători din industria turismului sunt insuficiente pentru a putea menține un nivel de trai demn. În multe cazuri, lucrătorii trăiesc în pragul sărăciei (>> Obiectivul 1).
  2. Ocuparea forței de muncă este din ce în ce mai instabilă, întreprinderile având puterea discreționară de a decide când și în ce mod sunt reînnoite contractele lucrătoarelor sau când sunt reangajate. Femeile sunt obligate să accepte impuneri în ceea ce privește programul de lucru, zilele de lucru sau sărbătorile, ceea ce duce la creșterea dificultăților de a echilibra munca cu viața de zi cu zi (>> Obiectivul 5).
  3. Schimbările în programul de lucru și incertitudinea în zilele în care cineva lucrează sau când pot fi luate zile de odihnă sau vacanțe fac din ce în ce mai dificilă echilibrarea muncii cu viața personală.
  4. Deteriorarea sănătății fizice și psihologice a lucrătorilor este accentuată de creșterea volumului de muncă, instabilitatea contractelor și noile forme de externalizare. Există o relație cauzală între instabilitatea locului de muncă și deteriorarea sănătății lucrătorilor (>> Obiectivul 3).
  5. Condițiile de angajare și dificultatea obiectivă cu care se confruntă majoritatea pentru a ajunge la vârsta de pensionare marchează erodarea condițiilor de protecție socială. În acest fel, măsurile de protecție socială garantate sunt reduse.
  6. Libertatea de asociere este grav afectată în multe locuri, restricționând dreptul la participare, care este esențial pentru ideea de muncă decentă, unul dintre standardele fundamentale de muncă și un drept al omului.

Salariile mici și condițiile precare de muncă afectează marea majoritate a lucrătorilor din industria turismului – și chiar mai mult pe cei de la capătul inferior al scării profesionale, în special femeile și imigranții, care sunt deosebit de vulnerabili. Din acest motiv, unele dintre aceste colective, cum ar fi personalul de menaj hotelier, au lansat mari campanii internaționale pentru a denunța situația lor.

Încălcarea drepturilor lucrătorilor și a libertății sindicale în America Centrală

Una dintre cele mai grave probleme denunțate de organizațiile sindicale și pentru drepturile omului din America Centrală este dificultățile cu care se confruntă muncitorii pentru a se organiza în sindicate pentru a-și apăra drepturile și interesele. Un raport al Regiunii America Latină al Uniunii Internaționale a Asociațiilor Lucrătorilor din Alimentație, Agricultură, Hotel, Restaurant, Catering, Tutun și Aliați (IUF) de Enildo Iglesias în 2008 și actualizat în 2011 a contribuit cu date privind nivelul extrem de scăzut al sindicalizării în hotelurile cu investiții spaniole situate în America Latină. În Costa Rica, de exemplu, nu a existat niciun hotel deținut de spanioli în care să fi fost creat un sindicat.

Încercarea de a organiza un sindicat independent este adesea un motiv de concediere sau de nereînnoire a contractelor lucrătorilor. Alba Suda, un centru independent de cercetare specializat în turismul responsabil, documentează de mulți ani cazuri de încălcare a drepturilor lucrătorilor în regiune.

În 2013, lucrătorii din trei hoteluri din El Salvador au decis să formeze un sindicat în acest sector, având în vedere dificultățile întâmpinate pentru a crea sindicate în fiecare dintre hoteluri. După formarea sa și prezentarea tuturor documentelor legale la Ministerul Muncii, muncitorii le-au prezentat conducerii la hotelurile lor res-pective. Două dintre aceste hoteluri din regiunea Los Cóbanos – Hotel Decameron, care face parte dintr-un lanț columbian, și Hotel Veraneras – au concediat toți muncitorii care au format sindicatul. În cazul Hotelului Decameron, mulți dintre muncitorii care au avut contact cu lucrătoarele care au stimulat sindicatul sau cu cei care și-au exprimat orice fel de nemulțumire față de condițiile de muncă existente nu și-au reînnoit contractele. În ciuda acțiunilor întreprinse de inspectorii Ministerului Muncii și a denunțurilor depuse la diferite instanțe, mai mult de trei ani mai târziu, lucrătorii care au fost concediați nu au fost reintegrați în funcțiile lor și nici nu au primit despăgubiri pentru daunele cauzate.

Fără vacanțe pentru birmanezi

Externalizarea este foarte frecventă în sectorul ospitalității, în special în secțiuni precum spălătorie, curățenie și menaj. Migranții, care lucrează predominant în aceste sectoare, se confruntă cu discriminare și lipsă de securitate socială, după cum arată cercetările privind migranții birmanezi din Thailanda. Organizațiile suedeze Schyst resande și Fair Action au găsit grade semnificative de exploatare a migranților birmanezi în hotspoturile turistice thailandeze Khao Lak și Phuket. Migranții pe care i-au intervievat lucrează adesea sub salariul minim thailandez. Ei au declarat, de asemenea, că lucrătorii thailandezi au o cazare mai bună și mai mult timp liber, inclusiv dispoziții privind concediul medical și concediul de maternitate. No Holidays for the Burmese. A follow up study of the working conditions for Bur-mese migrants at hotels and their suppliers in Thailand. Schyst resande and Fair Action, 2015. fairaction.se/wp-content/uploads/2015/12/No-holidays-for-the-bur-mese_9-december-2015.pdf

Căi tangibile înainte

Turismul creează, fără îndoială, locuri de muncă, dar sectorul se confruntă cu o mare provocare pentru a trece la locuri de muncă decente. Acest lucru implică chestionarea și acordarea atenției calității locurilor de muncă create. Turismul incluziv implică în mod necesar îmbunătățirea condițiilor de muncă atât pentru lucrătorii de sex feminin, cât și pentru cei de sex masculin implicați în acest tip de activitate. Există exemple pozitive care pot deschide discuția privind realizarea unui progres real către o creștere economică care să fie atât durabilă, cât și să creeze locuri de muncă decente.

Campania globală IUF pentru demnitate și decență pentru lucrătorii angajați în serviciile hoteliere de menaj

Uniunea Internațională a Lucrătorilor din Alimentație (IUF) și alte sectoare ale industriei, cum ar fi lucrătorii din sectorul hotelier și al turismului, au început o campanie internațională, prin intermediul organizațiilor sindicale, pentru a denunța condițiile de exploatare și instabilitatea muncii lucrătorilor hotelieri. Campania a avut un impact în diferite țări de pe toate continentele, începând cu Argentina, unde Uniunea Lucrătorilor din Turism, Hotel și Servicii Gastronomice (Unión de Trabajadores del Turismo, Hoteleros y Gastronómicos de la República Argentina – UTHGRA) a fost un pionier în aducerea problemei în atenția publicului. Campania a devenit vizibilă prin acțiuni în fața multor hoteluri, dar a câștigat forță și în rețelele sociale și în mass-media. Cerințele sindicale distincte în apărarea ocupării demne a forței de muncă au fost, de asemenea, prezentate în diferite organisme internaționale, cum ar fi Parlamentul European și Organizația Internațională a Muncii (OIM).

Menajerele sunt lucrătorii care sunt responsabili pentru curățarea camerelor și a zonelor comune din hoteluri, pe lângă acordarea atenției personale clienților. Prin intermediul campaniei și a diferitelor acțiuni întreprinse de sindicate și de lucrătoare, a fost scoasă la iveală o situație aproape necunoscută anterior. Unele dintre principalele probleme care au fost detectate includ:

  1. salarii mici care împiedică un nivel de trai demn;
  2. suprasarcină de lucru;
  3. nesiguranța locului de muncă, cu pierderea unui loc de muncă stabil și extinderea temporară a locurilor de muncă, a muncii cu fracțiune de normă și a externalizării prin intermediul terților;
  4. efecte grave asupra sănătății fizice (epuizare, probleme cervicale și lombare, sindrom de tunel carpian etc.) și psihologice (stres, depresie etc.);
  5. dificultatea de a cere drepturi și sindicate din cauza represaliilor; și hărțuirea sexuală.

Link to the campaign: http://www.iuf.org/show.php?tid=221&lang=en

Ocuparea forței de muncă în mediul rural în turismul comunitar

Turismul comunitar este un model de gestionare în care populația locală (în special populațiile indigene și familiile de țărani) dintr-o anumită zonă rurală și prin diferitele lor structuri organizaționale colective joacă un rol predominant în controlul proiectării, punerii în aplicare și gestionării turismului și în distribuirea beneficiilor sale. Unul dintre principalele beneficii a fost crearea de locuri de muncă netradiționale în mediul rural. Acest lucru a adus beneficii în special femeilor și tinerilor, permițându-le să rămână în comunitățile lor și să nu fie nevoiți să migreze pentru a-și îndeplini aspirațiile pentru un viitor mai bun.

Cooperativa Los Pinos este situată de-a lungul lacului Coatepeque din El Salvador. A fost fondată în contextul reformei agrare din 1980. Cooperativa s-a concentrat în principal pe producția și comercializarea cafelei când, la începutul anilor 2000, cei aproape 100 de membri ai săi au început un proiect turistic pentru a-și extinde sursele de venit și de angajare. Are un restaurant, activități de agrement și trei cabane de închiriat. Acesta vizează în principal turismul local, oferind vizite la fermă și plantația de cafea, înot în lac și mese în restaurant.

Datorită acestei inițiative, cooperativa are 12 locuri de muncă noi, care sunt deținute de mem-beri sau de copiii lor. Unul dintre acești muncitori este Marvin Vega, un tânăr care a lucrat în Statele Unite și, cu determinare, a reușit să studieze tronomia gazului. Acum își administrează propriul restaurant în această inițiativă comunitară, care, dincolo de crearea de locuri de muncă locale, este în deplină conformitate cu legislația muncii din țară. Cumpără de la producători locali.

FairHotel

Sindicatul nord-american Unite Here a inițiat un sistem ambițios care permite clienților să-și selecteze cazarea pe baza informațiilor privind condițiile de muncă ale personalului. Alegerea unui FairHotel este o modalitate pentru consumatori de a face o diferență în viața oamenilor harnici care își fac paturile sau pregătesc mesele. Unite Here lucrează pentru a îmbunătăți salariile și beneficiile în industria ospitalității, creând locuri de muncă care susțin familiile și comunitățile.

 www.fairhotel.org

References

Cañada, Ernest (2016). Externalización del trabajo en hoteles. Impacto en los departamentos de pisos. Barcelona. Alba Sud Editorial. http://www.albasud.org/publ/docs/74.pdf

Cañada, Ernest (2016): FairHotel Program: nuevas alianzas entre trabajadoras, sindicatos y clientes en el sector hotelero. 17/08/2016. http://www.albasud.org/blog/es/903/fairhotel-program-nuevas-alianzas-entre-trabajadoras-sindicatos-y-clientes-en-el-sector-hotelero

ILO (n.d.): Decent Work. Geneva. http://ilo.org/global/topics/decent-work/lang–en/index.html

Muntaner, Carles; Benach, Joan; Quinlan, Michael; Solar, Orielle; Santana, Vilma (2013). Employment, Work and Health Inequalities. Barcelona. Icaria Editorial. www.icariaeditorial.com/libros.php?id=1497