In acest moment nu exista o Strategie Sectoriala de Turism Sustenabil pentru Judetul Brasov, ci doar cateva documente care au fost fie adoptate in lungul anilor de catre legislativul national, de Consiliul Judetean Brasov sau de catre Consilii Locale. Altele au fost doar elaborate de catre diverse entitati, fie de ONGuri sau de alte institutii si sunt in faza de aprobare, de analiza sau de ignorare din partea autoritatilor.
In Strategia de Dezvoltare Durabila a Judetului Brasov exista in capitolele dedicate servicilor de turism, capitole care creioneaza fundamentul pentru elaborarea unei asemenea strategii.
Documente relevante care fundamenteaza si sustin demersuri de elaborare de politici publice in domeniul dezvoltarii servicilor de turism sustenabil sunt:
Nivelul Uniunii Europene
Rezoluția Parlamentului European din 25 martie 2021 referitoare la elaborarea unei strategii a UE pentru turismul sustenabil:
Regiunea CENTRU
La nivelul Regiunii Centru exista cateva documente care stau la baza Strategiei de dezvoltare a Regiunii, dar care sunt, din punctul nostru de vedere, ancorate in abordarea clasica a industriei turistice din anii “90. Datele care au fost utilizate la elaborarea liniilor strategice pentru ghidul de finantare sectorial pentru Regiunea centru, sunt deasemenea cele clasice folosite si in perioada comunista, fara a introduce elemente noi de analiza.
Judetul Brasov
Extras din Strategia de Dezvoltare Durabila a Judetului Brasov relevante pentru sectorul de dezvoltare a turismului sustenabil (paginile 18-23).
Intre anii 2018 si 2022 Consiliul Judetean a fost partener dintr-un proiect Interreg al UE in domeniul dezvoltarii unui fundament pentru turismul sustenabil: Thematic Trail Trigger (Interreg Europe – ThreeT – Consiliul Județean Brașov (cjbrasov.ro)). Cu implicarea unor ONGuri din Judetul Brasov si unor actori care ofera servicii turistice in cadrul grupurilor de lucru, a fost creat un plan de actiune pe mai multe directii. La elaborarea planurilor sectroiale noi, Fundatia Centrul de Ecologie Montana, am jucat un rol important contribuind substantial la crearea lor.
Cu cateva saptamani in urma, in luna februarie 2024, am solicitat Administratiei Consiliului Judetean in baza Legii 544/2001 o prezentare a situatiei implementarii Planurilor de Actiune aprobate de Consiliul Judetean si care urmau sa fie implemnetate in anii 2022 – 2024 (si ulterior). Adresa noastra o gasiti mai jos impreuna cu raspunsul Administratiei CJ Brasov.
Comentariile, analiza si pozitia Fundatiei CEM fata de acest raspuns le vom formula intr-o postare separata.
Adresa trimisa de CEM in 26.02.2024 catre Consiliul Judetean Brasov in vederea clarificarii situatiei implementarii Planului de Actiune pentru turismul sustenabil in Judetul Brasov ca urmare a proiectului Thematic Trail Trigger (ThreeT) in cadrul programului de finantare UE InterReg:
Turismul sustenabil la nivelul Municipiului Brasov?
La nivelul Municipiului Brasov a fost eleborat un concept superficial care ar fi trebuit sa fie poarta de plecare a procesului de elaborare a Strategiei de dezvoltare turistica a Municipiului. Este regretabil ca in acest document “sustenabilitatea” nu este inteleasa de catre autori in sensul principiilor de dezvoltare durabila elaborate de Natiunile Unite si adoptate in 2015 la Paris de catre statele semnatare ale conventiei, si implicit si de Romania, ci se intelege mai de graba ca o forma de sutinere a afacerilor din turism. Impactul serviciilor turistice asupra mediului sunt deasemenea neglijate in acest concept.
Obiectiile care le avem fata de acest document sunt:
- Prin abordarea metodologiei de lucru se accentueaza segregarea zonelor care desfasoara activitati sau servicii de turism sau alimentatie publica, care pana acum au functionat ‘paralel’ fara mari intersectari si coactivitate, fara tangente;
- Se incearca scriptic o abordare integrativa dupa faza analizei, dar aceasta nu reuseste sa propuna cu adevarat o schema de lucru integrativa a sectorului serviciilor de turism, cea ce dpndv este fundamental pentru a putea aborda transformarea servicilor turistice catre servicii turistice sustenabile dpdv al dezvoltarii durabile;
- Lipseste orice propunere pentru o METRICA a unui sistem de servicii de turism sustenabil fundamentat pe ODD1-17 care sunt asumate de implicit de Municipiul Brasov ca forma de dezvoltare fundamentala;
- Lipseste contextul masurilor de mitigare si de adaptarea a industriilor turistice (a servicilor turistice) in contextul schimbarilor climatice;
- Abordarea este fundamentata pe interesele si conceputa din perspectiva celor care ofera servicii turistice clasice si nu din aceea necesara Administratiei Municipiului Brasov, anume de a atinge indicatorii dezvoltarii durabile la nivel local in sectorul turismului si implicit de a reduce emisiile de CO2 sau de a dematerializa serviciile turistice oferite in Municipiul Brasov resp. Zona Metropolitana;
- Abordarea prezentata nu sustine perspectiva conumatorilor ingirjorati de modalitatile de reducere a CO2 in serv turistice din Mun BV si nu indica nici un fagas de sensibilizare a consumatorilor in cea ce priveste o posibilitate a AdminMunBV de a aborda acest domeniu (educatie);
- Nu se formuleaza in nici un fel fenomenul exploziei preturilor pt servicii turistice in Poiana Brasov, cea ce face ca ‘cetateanul brasovean’ sa fie inlaturat de catre preturile prohibitive existente in PoiBV;
- Abordarea diferentiata si separata in cadrul analizei nu a permis stakeholderilor sa interactioneze si sa participe in mai multe grupuri de lucru, cea ce a ingreunat posibilitatea de a expune, dezbate si de a cocnluziona problemele semnalate mai sus;
- Prin definirea ‘zonei verzi’ a Muncipiului Brasov se ignora, prin abordarea care aduce aminte mai de graba de parcurile brasovene, nu numai unul dintre cele mai dezbatute proiecte ale Primariei Brasov, anume infiintarea ‘Ariei Protejate Brassovia’, adoptate ca proiect de catre Primaria Brasov;
- Problema mobilitatii verzi ca parte integranta din serviciul turistic existent nu este discutata suficient pentru a permite, in cadurl elaborarii unei strategii sectoriale de turism, identificarea si dezvoltarea unui fagas de dezvoltare durabila;
- Termenul de sustenabilitate este utilizat in cu totul alt sens decat cel consacrat in terminologia ODD1-17;
- Nu se mentioneaza impactul SCHIMBARILOR CLIMATICE asupra ofertei turistice existente la nivel local al Municipiului Brasov si in mod special la nivelul Statiunii Turistice Poiana Brasov resp. la nivelul Lantului Carpatic.;
- Nu se analizeaza si nici nu se sugereaza discutarea circuitul fiscal si financiar al activitatilor de turism din Municipiul Brasov in sensul de a cuantifica inputul financiar la bugetul local al administratiei municipale. Practic se omite a se formula o pozitionare fata de justificarea existentei si sutinerii ‘Statiunii turistice de interes national Poiana Brasov’ si povara acesteia pentru municipalitate fara a se lua in considerare contributia actorilor care genereaza venituri proprii, dar nu contribuie la bugetul local.